Stresul

„Stresul” a devenit un subiect din ce în ce mai comun în ultima perioadă, fiind considerat chiar „boala secolului XXI”. Motivul este acela că trăim într-o lume în permanentă mișcare, suntem mereu pe fugă, timpul pare prea scurt iar solicitările prea multe. El poate fi întâlnit la toate categoriile de vârstă, manifestandu-se diferit în funcție de particularitățile fiecăruia.

Ce este stresul?

Lazarus & Folkman (1984) definesc stresul ca fiind „o relație particulară între persoană și mediu, în care persoana evaluează mediul ca impunând solicitări care exced resursele proprii și amenință starea sa de bine, evaluare ce determină declanșarea unor procese de coping, respectiv răspunsuri cognitive, afective și comportamentale la feedback-urile primite”.

Altfel spus, stresul apare atunci când există un dezechilibru între starea de fapt și starea dorită. Să ne imaginăm situația în care am avea de predat un proiect important la muncă a doua zi (starea dorită) însă nu am reușit să îl terminăm decât pe jumătate (starea actuală). În astfel de situații apare starea de stres, care se poate manifesta:

1. la nivel fiziologic: transpirații excesive, creșterea sau scăderea apetitului, palpitații, insomnie, dureri de cap, amețeală, oboseală, stare generală de rău, disconfort abdominal, etc.
2. la nivel emoțional: emotivitate crescută, anxietate, depresie, iritabilitate, etc.
3. la nivel cognitiv: deficit de atenție, scăderea capacității de concentrare, blocaje în gândire („tabula rasa”), dificultăți în reamintirea anumitor lucruri, inflexibilitate cognitivă, etc.
4. la nivel comportamental: consum de substanțe (alcool, tutun, droguri), alimentație precară, obiceiuri de somn nesănătoase, exerciții fizice reduse, agresivitate, etc.

Din punct de vedere evoluționist, stresul a apărut ca un răspuns natural în caz de pericol (stresor). Acesta se manifestă prin două moduri: „luptă” (confruntarea cu pericolul) sau „fugă” (evitarea pericolului). Acest răspuns este foarte util supraviețuirii însă la momentul actual stresorii s-au generalizat într-o măsură atât de mare încât acest răspuns este adesea dezadaptativ.

Răspunsul la stres diferă de la persoană la persoană în funcție de vulnerabilitățile fiecăreia. Aceste vulnerabilități pot fi anumite trăsături de personalitate (nivel crescut de neuroticism, anxietatea ca trăsătura, etc.), experiențele de viață, stilul de gândire al persoanei sau situația actuală în care aceasta se află. De aceea nu ne putem aștepta ca o persoană să reacționeze la un eveniment stresant la fel ca noi și invers.

Consecințele stresului

La nivel practic, lipsa absolută a stresului poate avea ca urmare amânarea sarcinilor, lipsa motivației, dezinteres, care pot avea un impact negativ asupra vieții profesionale dar și personale. Pe de altă parte, stresul excesiv poate duce la blocaje în activitate, scăderea productivității, comiterea unor erori, comportamente implusive, etc. De aceea este indicat să avem un nivel optim de stres, benefic și sănătos, care ne  motivează implicarea în sarcină și finalizarea ei, dar ne ajută și să satisfacem anumite așteptări ale celorlalți de la noi.

Stresul are un impact crescut și asupra sănătății noastre fizice. Stresorii și emoțiile negative activează axele SAM (simpatic-adrenal-medular) și HPA (hipotalamus-pituitară-suprarenală), ducând la o eliberare a hormonilor adrenali și pituitari (numiți și hormoni ai stresului). Aproape toate celulele imunitare au receptori pentru acești hormoni și astfel stresul afectează sistemul imunitar în mod direct. Acest efect se transcrie prin:

• creșterea vulnerabilitatății la contactarea unei infecții
• diminuarea puterii răspunsului imunitar la un vaccin
• influențarea severitatății unei boli infecțioase
• accelerarea evoluției HIV și reactivarea virusurilor herpes latente
• încetinirea procesului de vindecare a rănilor
• creșterea producției citokinelor pro-inflamatoare asociate cu un spectru de boli legate de vârstă (Glaser & Kiecolt-Glaser, 2005)

Indirect, stresul afectează imunitatea și sănătatea în general prin comportamentele de risc pe care le determină, descrise mai sus.

Ce este de făcut?

Stresul poate fi redus prin intermediul mai multor căi:

1. Intervenții terapeutice: relaxare (trainingul autogen, respirația controlată, biofeedback, hipnoză, relaxare musculară progresivă, imagerie dirijată), autodezvaluire,  condiționare clasică, restructurări cognitive, expunere, grupuri de suport
2. Schimbarea stilului de viață: alimentație sănătoasă,exerciții fizice, respectarea orelor de somn
3. Creșterea suportului social
4. Implicarea în activități plăcute

Nu există viață fără stres însă important este sa îl utilizați în avantajul vostru.

La final vă invit să urmăriți un video sugestiv, care sper să aducă un zâmbet pe chipul vostru 🙂